...

Cu fiecare pas facut
Ma regasesc in chipul tau tacut
Ma mir si cu tristete murmur:
E frig acuma...priveste-ma cum tremur

E cam tarziu ce-i drept
Eu nu te mai astept...
De te gandesti sa vii vreodata
...nu, mai bine lasa...uita indata

Voiam doar...mangaierea blandelor petale
Gustand duios buzele tale
Totusi...cauta-ma, cauta-ma-n amurg salbatic
Voi fi acolo unde totu-i static
Unde visele sunt praf de stele
Inimile...vechi castele

???

… că ceea ce este important în viaţa ta este ceea ce decizi tu că este important – şi această decizie va determina cu siguranţă cine eşti. Când te-ai trezit în această dimineaţă, care a fost primul lucru din mintea ta? Pe lista ta cu lucruri – DE FĂCUT, ce este pe locul 1? Pe măsură ce finalizezi priorităţile curente, există o persoană în top, sau vreun mod de a face lucrurile…? Numai tu ştii ce îţi captează atenţia, ce îţi consumă energia. Şi totuşi îţi poţi pune o întrebare cheie….. Unde este iubirea în toate astea?

zambesc...

iti descopar privirea blanda...
zambesc in sinea mea si tremur
iubirea e-un fel de balada
cu zumbet lin ca dupa cutremur
zambesc cu toata fiinta...ce bine
visele sunt parca regizate
ador sa ma gandesc la tine...
indragostindu-ma ...poate
nu vreau sa cobor din visul meu defect
zambesc in sinea mea si tremur
nu vreau sa te pierd...sentiment perfect
zambeste-mi...

...

m-am trezit singura-n noapte
privesc spre candelabrele argintii
incerc sa trec de la vis la realitate
mi-e teama...ma pierd in odaile pustii

m-am trezit, e ultimul gand
sa plec...sa raman...mai bine spune-mi tu
tu care cu sufletul tau bland
ma cauti in umbra plopului trist...tu

visele noastre sunt doar cautari
deci, raman sa te astept in umbra plopului trist
trecand de la ura...lacrimi...stari
m-am trezit, iubitul meu artist!

albastru..

albastru senin rosteste-mi dorinta
cauta-mi vina, zguduindu-mi fiinta
uita durerea frunzelor argintii
adu-ti aminte de orele tarzii...
albastru nebun invata-ma tainele lunii
zambeste-mi frumos...sa nu se mire bunii,
de ce nu pot uita nebunii
ca suntem diferiti...ciudati doar unii!
albastru ciudat inchide-ma-n glastra
saruta-mi pleoapa...lumina proasta
ruine de cuvinte, albastru-ntunecat
ramai cu bine...eu am plecat!

albastru..

albastru senin rosteste-mi dorinta
cauta-mi vina, zguduindu-mi fiinta
uita durerea frunzelor argintii
adu-ti aminte de orele tarzii...
albastru nebun invata-ma tainele lunii
zambeste-mi frumos...sa nu se mire bunii,
de ce nu pot uita nebunii
ca suntem diferiti...ciudati doar unii!
albastru ciudat inchide-ma-n glastra
saruta-mi pleoapa...lumina proasta
ruine de cuvinte, albastru-ntunecat
ramai cu bine...eu am plecat!

...!

dar ce pacat ca lumea-i proasta
nedandu-ne seama ce-i  fericirea
noi stim de fapt  ca viata  noastra
e doar un  vis ce poate deslusi iubirea
ca zambetul e doar o stare
ca plansul  e un drum fara sfarsit
ca nu putem trai ca atare
fara a sti de calea am gasit
putem noi oare sa ne dam seama de  fapte?
putem gasi  un drum luminat?
 starile  noastre-s  simple soapte
iar nebunia  camp minat...